CONTEXT

• Deficitul bugetar a sărit în aer la începutul acestui an, atingând 1,67% din PIB după doar două luni, cu perspective și de agravare în martie. Gaura de 29 miliarde de lei acumulată în primele două luni, din care 21 miliarde doar în februarie, marchează un nefericit record pentru această perioadă. Apare într-un context cu cheltuieli mari amânate din 2023 pentru apărare, dar și cu sume importante pentru stingerea datoriilor din sănătate, care nu au putut fi compensate printr-o colectare îmbunătățită a veniturilor.
• Concomitent cu deteriorarea deficitului bugetar, se adâncește și datoria publică, marcând, la finele lui 2023, o creștere de peste două ori față de 2019. Cele peste 782 miliarde de lei au echivalat 48,9% din PIB, iar perspectiva depășirii pragului de 50% din PIB, peste care Guvernul trebuie să adopte automat măsuri de reducere a cheltuielilor, e iminentă. Derogările date frecvent în trecut la Legea responsabilității fiscal-bugetare sunt de așteptat și anul acesta, unul cu mai multe rânduri de alegeri, însă problema deficitului și a îndatorării nu poate fi rostogolită la nesfârșit.
• Trezoreria Statului a accelerat împrumuturile la începutul anului, reușind să acopere o mare parte din necesarul de finanțare. Deteriorarea situației finanțelor publice pune, însă, deja presiune pe costurile de împrumut ale țării, riscând să ducă la o revizuire în jos a ratingului de țară (evitată până acum în mod remarcabil), mai ales dacă execuția bugetară sau creșterea economică vor dezamăgi în prima parte a anului.
• Economiștii se așteaptă la un al doilea an consecutiv în care dinamica PIB să fie sub potențial, redevenind pesimiști și în legătură cu inflația. Menținută peste 7% pentru a doua lună la rând, în februarie, peste așteptările analiștilor, aceasta exclude șansele unei scăderi a dobânzii BNR în aprilie. După creșterea taxelor la început de an, România a trecut, de altfel, în ianuarie, pe primul loc din UE la inflație.
• Tabloul macroeconomic local se suprapune pe o perioadă de incertitudine ce domină și economia europeană, în contextul crizelor recente, al războiului din Ucraina și al riscurilor ce persistă pentru stabilitatea financiară regională, chiar dacă piețele și-au mai revenit.
• Problemele finanțelor publice sunt o amenințare și pentru mediul de afaceri. Dincolo de impactul inflației resimțit puternic în ultima perioadă, managerii și antreprenorii români se tem că nota de plată pentru deficitele mari ale statului le va fi trimisă tot lor, sub forma taxelor și impozitelor mărite după alegeri, alte victime de serviciu riscând să fie investițiile.

TEME DE DISCUȚIE:

• Cum se poate depăși situația actualelor deficite în creștere?
• Cu ce soluții poate stabiliza Guvernul starea finanțelor publice fără a tăia din nou de la investiții, așa cum s-a făcut de nenumărate ori în trecut, sacrificând perspectivele creșterii economice? În 2024 ar trebui să avem cea mai mare pondere a investițiilor în PIB de până acum. Ce se va întâmpla cu investițiile publice și private în lunile următoare?
• Domenii și zone prioritare pentru investiții.
• Cum putem reveni la o creștere economică susținută, după doi ani de avans sub potențial?
• Evoluția absorbției fondurilor europene. Perspective pentru PNRR. Depășirea blocajelor.
• Ce măsuri au în mod realist șanse să asigure o reducere dramatică a deficitului cu 4 procente de PIB, adică nu mai puțin de 14 miliarde de euro în următoarea perioadă?
• Cum se poate îmbunătăți colectarea veniturilor bugetare, ajungând în zonele reale de evaziune, fără a pune o presiune suplimentară tot pe acea parte a economiei care își plătește în mod obișnuit taxele și impozitele?
• Reforma ANAF. Provocări pentru digitalizare.
• Situația finanțelor publice locale. Provocări pentru primari în contextul actual.
• Priorități de investiții la nivel local. Așteptările mediului de afaceri de la administratorii locali.
• Ce se întâmplă cu taxele și impozitele locale?
• Perspective pentru finanțarea și refinanțarea datoriei publice. Așteptările piețelor financiare. Orizontul costurilor. Diversificare și instrumente noi.
• În ce măsură pot suporta antreprenorii și angajații noi creșteri de taxe după alegeri? Perspective pentru cota unică, TVA, impozitarea muncii, excepții fiscale.
• Ce efecte transmite situația finanțelor publice în mediul de afaceri?
• Cum se adaptează mediul antreprenorial în contextul actual?
• Ce bugete programează antreprenorii și managerii în perioadă de incertitudine fiscală și macroeconomică?
• Priorități pentru investițiile private în perioadă de transformări tehnologice

LIVE pe Profit News TV, www.profit.ro și pe pagina de Facebook Profit.ro