Eveniment News.ro – Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2023

România nu este încă sigură că va evita o criză economică în 2023, deoarece are dificultăţi interne provocate de inflaţie şi depinde de o serie de factori pe care nu îi controlează în totalitate, cum ar fi şi cei externi legaţi de criza energetică şi războiul din Ucraina.

„Jumătate din Uniunea Europeană va fi în recesiune”, susţine şefa FMI Kristalina Georgieva, care a precizat că 2023 va fi un nou an “dificil” pentru economia mondială, iar inflaţia va rămâne la un nivel ridicat. În ceea ce priveşte România, economiştii au păreri împărţite, unii fiind de părere că există posibilitatea de a intra într-o recesiune în prima parte a anului, alţii opinând că ar putea evita recesiunea. Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susţine că România poate evita o recesiune în 2023, dar atrage atenţia că PIB-ul va creşte mult mai puţin faţă de estimări.

Pe de altă parte, o analiză făcută de agenţia Reuters arată chiar că ţara noastră ar urma să depăşească economiile altor state din zonă cu ajutorul fondurilor europene, al stabilităţii monedei şi al investiţiilor străine, dar beneficiind şi de relocarea unor afaceri din Rusia şi Ucraina, din cauza războiului. Astfel, România, care era una dintre cele mai sărace ţări europene, a redus decalajul faţă de vecini pentru a deveni a doua mare economie din estul continentului, după Polonia, apreciază analiştii Reuters. Potrivit celor mai recente date Eurostat, PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) în România s-a situat la 74% din media UE în 2021, o creştere de 21 de puncte procentuale faţă de anul 2010.

Executivul dă asigurări că nu se pune problema unui declin economic în perioada următoare şi se bazează pe un studiu realizat de experţii de la Universitatea Harvard. Analiza arată că în 10 ani ţara noastră a reuşit să urce 9 poziţii, graţie exporturilor de IT, echipamente şi vehicule. Suntem precedaţi de Italia, China şi Franţa, dar înaintea unor ţări precum Danemarca, Olanda, Canada sau Polonia.

În plus, potrivit datelor oficiale ale BNR, fluxul de investiţii străine directe a fost de 9,4 miliarde în primele 10 luni din 2022 şi ar putea fi de peste 11 miliarde de euro pentru întreg anul 2022, cu aproape 2 miliarde peste valorile înregistrate în anul 2008, considerat ca fiind cel mai bun reper în acest sens. Autorităţile se aşteaptă ca acest trend să continue în 2023.

În România au intrat până acum 6,35 miliarde euro din banii prevăzuţi în PNRR, deşi ar fi trebuit 9 miliarde şi are la dispoziţie 29 de miliarde euro până în 2026, însă sunt în continuare mari probleme cu capacitatea de absorbţie, reforme întârziate şi termene de semnare a unor contracte amânate.

Creşterea economică pentru România, în 2023, este estimată la 2,6% de Banca Mondială (după ce era de 3,2% la estimarea precedentă din octombrie 2022), la 3,1% de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la 1,8% de Comisia Europeană, care prognozează creşteri mai lente pentru întreaga UE (de 0,3%) sau pentru statele din regiune.

Bugetul de stat prevede o creştere economică de 2,8% pentru anul 2023. A fost construit având în vedere un PIB de 1.552,1 miliarde de lei, o inflaţie medie anuală de 9,6%, venituri ale bugetului general consolidat de 539,6 miliarde de lei, cu o pondere a veniturilor totale în PIB de 34,8%, cheltuieli ale bugetului general consolidat de 607,9 miliarde de lei.

Deficitul public este prevăzut în valoare nominală la 68,2 miliarde de lei, în scădere de la 80 de miliarde de lei în 2022, sau de 4,4% din PIB în termeni cash şi ESA, de la 5,7% din PIB în 2022, respectiv 6,2% PIB în termeni ESA. Guvernul susţine că, în anul 2023, cheltuielile destinate investiţiilor vor însuma aproximativ 112,1 miliarde lei şi vor reprezenta aproximativ 7,22% în PIB.

Bugetul de stat are nevoie de venituri efective mai mari şi în urma unor măsuri sociale luate pentru combaterea efectelor inflaţiei şi creşterii preţurilor la energie pentru a nu se mări deficitul, iar politicienii din coaliţia de guvernare şi Guvernul au introdus şi noi taxe care să aducă bani la buget, în paralel cu implementarea PNRR şi creşterea sumelor bugetare alocate investiţiilor.

Anul 2023 a venit cu taxe şi impozite mai mari pentru unele categorii de români, antreprenori, salariaţi sau liber profesionişti. Avem un impozit diferit pentru chirii, o schemă nouă de impozitare pentru câştigurile din jocurile de noroc, CASS pentru venituri din activităţi independente şi investiţii şi altele.

Începând de la 1 ianuarie 2023, impozitul pe dividende a urcat la 8%, iar regimul de taxare al microîntreprinderilor s-a schimbat. A avut loc creşterea TVA pentru băuturile cu mult zahăr, inclusiv cele carbogazoase, de la 9% la 19% şi s-a impus o taxă de solidaritate pentru marile companii din energie.

Salariul minim pe economie a crescut de la 2.550 lei la 3.000 de lei brut, tot începând cu 1 ianuarie 2023. Din acest salariu 200 de lei sunt neimpozabili.

O problemă majoră o reprezintă colectarea de TVA, unde România este campioană europeană la proasta colectare şi de aceea se vorbeşte tot mai mult despre combaterea mai puternică a evaziunii fiscale şi se insistă pe digitalizare. Relaţiile contribuabililor şi firmelor cu instituţiile statului şi cu Fiscul se digitalizează, de exemplu anumite categorii de contribuabili fiind obligate să factureze electronic în noul sistem e-Factura, însă procesul se desfăşoară încă lent.

TEME DE DISCUȚIE

• Perspective macro pentru economia României – Care sunt estimările specialiştilor pentru principalii indicatori?
• Ce trebuie făcut pentru evitarea intrării României în recesiune. Cum poate fi menţinut ritmul dezvoltării economice?
• Noile taxe şi impozite valabile de la 1 ianuarie 2023. Evaluare şi ce alte modificări sunt necesare?
• Taxarea muncii – deciziile luate pentru 2023 şi cum poate fi redusă în viitor povara fiscală pe muncă.
• Combaterea evaziunii fiscale. Ce măsuri pot fi luate?

LIVE pe Profit News TV, pe www.news.ro şi pe pagina de Facebook News.ro