Eveniment News.ro – ROINVEST

• Eveniment premium tradiţional al News.ro, a patra ediţie fiind organizată în contextul încetinirii creşterii economice şi al războiului din Ucraina, care îşi propune să susţină investiţiile ca soluţie pentru înlăturarea efectelor crizei şi pentru dezvoltarea ţării.
• În perioadele economice dificile sunt necesare investiţii mari în economie pentru a nu intra în criză, iar statul dă semnalul. Guvernul trebuie să propună şi să implementeze investiţii care să deschidă oportunităţi de business.
• La fel companiile private ar trebui să investească în dezvoltare, dar şi în producţie pe care să o vândă, să vină cu idei noi de business şi să îşi onoreze toate comenzile şi datoriile.
• Economia trebuie să meargă înainte, principalele obiective fiind încurajarea producţiei şi consumului.
  La eveniment ne propunem să discutăm planurile de investiţii ale statului cu fonduri proprii şi cu fonduri europene, precum şi ale companiilor private pentru susţinerea dezvoltării afacerilor şi a economiei în general.

CONTEXT MACROECONOMIC

• Produsul Intern Brut al României a înregistrat în 2023 o creştere de 2,1% faţă de 2022, după ce în 2022 s-a majorat cu 4,7% faţă de 2021, ceea ce reprezintă o încetinire a creşterii economice de la an la an.
• Investiţiile au contribuit cu 3,6% la creşterea de 2,1% a PIB din 2023, iar consumul final cu 2,8%.
• Guvernul Ciolacu şi-a propus prin programul de guvernare un PIB de 360 miliarde euro la sfârşitul anului 2024, cu 120 miliarde euro (50% în plus) mai mult decât cel din 2021.
• Produsul Intern Brut pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) a fost în România în 2023 la nivelul a 80% din media UE, adică la acelaşi nivel cu Polonia şi peste Ungaria, care e la egalitate cu Croaţia (76%). De asemenea, acest procent plasează ţara noastră aproape de Estonia (81). Pe de altă parte, datele Eurostat arată că deficitul guvernamental a crescut de la o valoare de 88,628 miliarde de lei în 2022 (6,3% din PIB) la 106,568 miliarde de lei (6,6% din PIB) în 2023.
• În bugetul de stat pentru anul 2024, Guvernul a estimat o creştere economică de 3,4%, un deficit de 5% din PIB şi o inflaţie medie anuală de 6%.
• Comisia Europeană estimează o creştere economică de 3,3% pentru România în 2024, la fel şi Banca Mondială, iar FMI de 2,8%. Însă estimările privind deficitul sunt îngrijorătoare, de circa 7%, pe fondul anului electoral. Deja pe primele cinci luni deficitul era de 3,4% din PIB, ceea ce ar putea duce la restrângerea chelltuielilor bugetare şi creşteri de taxe anul viitor, dacă situaţia nu va fi ameliorată. Accelerarea investiţiilor poate contribui la îmbunătăţirea estimărilor şi la rezultate finale mai bune pentru economia românească, cu efecte pozitive asupra societăţii.

CONTEXT INVESTIȚIONAL

• Guvernul şi-a propus intensificarea investiţiilor publice, acestea fiind estimate să ajungă la 110 miliarde lei în 2024, adică 7,2% din PIB (investiţii finanţate din fonduri naţionale şi din fonduri europene şi PNRR). Executivul condus de Marcel Ciolacu susţine că programarea bugetară va fi pe viitor orientată în principal către investiţii, obiectivul ambiţios fiind ca investiţile publice să ajungă la 10% din PIB.
• În programul de guvernare cuvântul “investiţii” figurează de 206 de ori şi se insistă şi pe creşterea productivităţii. Aceasta se va realiza prin stimularea producţiei interne de tipul “Fabricat în România” şi printr-un program masiv de investiţii la nivel local, regional şi central. Ca obiectiv important este reindustrializarea României prin scheme de ajutor de stat şi facilităţi pentru producţia autohtonă.
• În programul de guvernare se mai spune despre tranziţia către economia inovării, prin programe guvernamentale de tip Business Accelerator, pe baza de granturi, pentru industriile competitive/tehnologie ridicată. Mai este propusă crearea Fondului Român de Inovare, un fond de investiţii de risc (venture capital) sub forma unui parteneriat în care sunt atraşi alături de statul român parteneri din mediul privat capabili să îşi asume riscul cofinanţării şi calitatea de evaluator în acelaşi timp.
• Guvernul vrea parteneriate public-privat pentru minimum 5 obiective de investiţii majore şi susţine că 15 miliarde lei pot fi accesate doar de la fondurile de pensii private din România, pe proiecte PPP fezabile.
• Executivul a prognozat în programul de guvermnare intrări din ISD de 24 miliarde euro (120 miliarde lei) până la sfârşitul lui 2024.

CONTEXT INVESTIȚIONAL EUROPEAN

• În cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă avea un buget alocat iniţial de 29,2 miliarde euro pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Banii alocaţi prin PNRR s-au redus cu 2,1 miliarde euro ca urmare a creşterii economice.
• Implementarea PNRR presupune realizarea de reforme şi investiţii în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu şi energie), care vor spori considerabil potenţialul de creştere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei şi tranziţia verde, însă sunt în continuare mari probleme cu capacitatea de absorbţie, reforme întârziate şi termene de semnare a unor contracte amânate.
• 20% din fondurile alocate investiţiilor din transport, mediului de afaceri şi mobilităţii, regenerării urbane şi valorificării patrimoniului cultural din PNRR trebuie să fie cheltuite pentru includerea componentei digitale în proiectele respective.
• Proiectele se vor derula până în anul 2026, iar Comisia Europeană şi Consiliul UE vor aproba de două ori pe an, pentru fiecare stat, decontarea sumelor cheltuite. Ultima cerere de plată va fi trimisă în august 2026.
• În plus, odată cu apariţia Regulamentului UE 2088/2019, investiţiile ESG (investiţiile durabile) sunt în creştere exponenţială, pe măsură ce, din ce în ce mai mulţi investitori şi emitenţi, utilizează instrumente ESG şi date climatice pentru a-şi fundamenta luarea deciziilor de investiţii.

CONTEXT INVESTIȚIONAL EUROPEAN

• În cadrul Politicii de Coeziune 2021-2027, România are alocate fonduri europene de 31,35 miliarde euro, iar prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă avea un buget alocat iniţial de 29,2 miliarde euro pentru implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Banii alocaţi prin PNRR s-au redus cu 2,1 miliarde euro ca urmare a creşterii economice.
• Implementarea PNRR presupune realizarea de reforme şi investiţii în domenii cheie ale economiei (infrastructură, educaţie, sănătate, agricultură, mediu şi energie), care vor spori considerabil potenţialul de creştere sustenabilă, sprijinind digitalizarea economiei şi tranziţia verde, însă sunt în continuare mari probleme cu capacitatea de absorbţie, reforme întârziate şi termene de semnare a unor contracte amânate.
• 20% din fondurile alocate investiţiilor din transport, mediului de afaceri şi mobilităţii, regenerării urbane şi valorificării patrimoniului cultural din PNRR trebuie să fie cheltuite pentru includerea componentei digitale în proiectele respective.
• Proiectele se vor derula până în anul 2026, iar Comisia Europeană şi Consiliul UE vor aproba de două ori pe an, pentru fiecare stat, decontarea sumelor cheltuite. Ultima cerere de plată va fi trimisă în august 2026.
• În plus, odată cu apariţia Regulamentului UE 2088/2019, investiţiile ESG (investiţiile durabile) sunt în creştere exponenţială, pe măsură ce, din ce în ce mai mulţi investitori şi emitenţi, utilizează instrumente ESG şi date climatice pentru a-şi fundamenta luarea deciziilor de investiţii.

TEME DE DISCUȚII:

• Programul guvernamental de investiţii.
• Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – obiective pentru 2024-2025 şi principalele proiecte până în 2026. Implicarea mediului privat în proiectele din PNRR.
• Fondurile europene din cadrul multianual pentru România – Cum atragem aceşti bani? Ce proiecte propunem?
• În ce domenii investim – statul şi companiile private.
• Investiţii ESG – noul trend european şi ce astfel de investiţii şi finanţări se fac în România.
• Investiţiile în infrastructura de transport, baza dezvoltării ţării.
• Investiţii în infrastructura de comunicaţii – digitalizarea serviciilor publice româneşti. Investiţii private în proiecte de digitalizare.
• Strategii de investiţii ale companiilor – ce investiţii de dezvoltare se fac şi ce propuneri au companiile pentru autorităţi.
• Fondurile de investiţii – soluţie pentru companii şi susţinerea economiei.
• Implicarea diviziilor de investiţii ale băncilor în susţinerea companiilor şi proiectelor publice şi private.
• Investiţiile străine. Ce ar trebui făcut pentru atragerea de noi investiţii străine şi dezvoltarea celor actuale în contextul geopolitic de acum?
• Facilităţi economice şi fiscale pentru investiţii.
• Este nevoie de o strategie guvernamentală de investiţii pe termen lung?

LIVE on Prima NEWS TV, www.news.ro și pe pagina de Facebook News.ro